Calea mezolimbica (creier): anatomie si functii

Sistemul nervos uman este alcatuit din milioane de neuroni, care sunt conectati intre ei formand retele neuronale complexe.

Diferite retele sunt de obicei responsabile pentru transmiterea diferitelor informatii, permitand functionarea diferitelor sisteme cu functii distincte. Una dintre cele mai importante cai pentru supravietuirea noastra este calea mezolimbica , pe care o vom analiza pe parcursul acestui articol.

Calea mezolimbica: una dintre principalele cai dopaminergice

Calea mezolimbica este inteleasa ca unul dintre principalele circuite dopaminergice ale creierului , care conecteaza mezencefalul cu sistemul limbic, mergand din zona tegmentala ventrala pana la nucleul accumbens, conectandu-se cu alte structuri precum amigdala si chiar cortexul prefrontal.

Calea mezolimbica a fost identificata cu mecanismul de recompensa a creierului , inclusiv majoritatea structurilor care fac parte din aceasta. Astfel, este un circuit de mare importanta pentru dezvoltarea si functionarea fiintei umane, fiind fundamental in captarea si experimentarea senzatiilor de placere si gratificare.

Acest lucru ne permite sa ne apropiem de stimulare, permitand de exemplu ca dorim sa mancam sau sa facem sex datorita experientei de satisfactie. In acelasi fel. Functionarea sa corecta a acestei cai ne permite sa invatam prin intarirea comportamentului nostru, cautand sa repetam ​​aceleasi actiuni in acele situatii stimulatoare asemanatoare cu cele care i-au provocat activarea senzatiilor de multumire. Prin aceasta, ne permite intr-o mare masura sa invatam si sa conditionam comportamentul. De asemenea, joaca un rol important in aspecte precum managementul emotiilor si reactiile fiziologice derivate din acestea, controlul comportamental, impulsivitatea si motivatia.

Principalele structuri implicate

Calea mezolimbica nu este o structura in sine, ci un set al acestora care lucreaza impreuna pentru a forma o retea prin care circula informatia.

Exista numeroase structuri corticale si subcorticale care fac parte din aceasta cale, urmatoarele fiind unele dintre cele mai notabile.

1. Zona tegmentala ventrala

Aceasta regiune a creierului este punctul de plecare al caii mezolimbice, situata in trunchiul cerebral . Este una dintre zonele cu cel mai mare numar de receptori dopaminergici, participand atat la caile mezolimbice, cat si la cele mezocorticale. Zona tegmentala ventrala joaca un rol important in mentinerea motivatiei, emotiei si cognitiei, precum si in experimentarea placerii. Neuronii din aceasta zona moduleaza eliberarea de dopamina in alte zone ale caii mezolimbice.

2. Nucleus accumbens

Parte a ganglionilor bazali, nucleul accumbens este una dintre cele mai importante structuri din circuitele de recompensa ale creierului si calea mezolimbica. Si este ca acest nucleu controleaza in mare masura eliberarea de dopamina in creier. In acest domeniu actioneaza cele mai multe droguri, precum si unul dintre domeniile cele mai legate de procesele de obisnuire si dobandire a dependentelor. Participa la integrarea emotiei si a motivatiei pentru a le transforma in actiuni, pe langa faptul ca contribuie la gestionarea agresivitatii, a memoriei si a planificarii comportamentului (prin legatura sa cu prefrontalul).

3. Amigdale

Complexul amigdaloid este o parte importanta a caii mezolimbice, legand emotia cu raspunsurile fiziologice si comportamentale tipice experimentarii sale. Acesta este nucleul principal care este responsabil de managementul emotional, mai ales in cazul fricii (ceea ce explica partial senzatiile de frica generate de halucinatiile subiectilor cu schizofrenie) si al agresivitatii. De asemenea, influenteaza sexualitatea si senzatia de satietate.

4. Hipocampul

Hipocampul este una dintre regiunile sistemului limbic cel mai asociat cu memoria si invatarea, permitand formarea si recuperarea amintirilor si asociindu-le cu evaluarea emotionala a experientei.

5. Nucleul striei terminale

Parte a sistemului limbic, acest nucleu grupeaza setul de fibre care conecteaza talamusul si amigdala. Este legat de managementul stresului si sexualitate (exista diferente intre sexe si identitatile sexuale in acest domeniu).

6. Cortexul prefrontal

Cortexul prefrontal este una dintre zonele care guverneaza aspectele cognitive ale comportamentului , permitand utilizarea abilitatilor precum planificarea si inhibarea impulsurilor. Calea mezolimbica se conecteaza si la aceasta parte a cortexului cerebral.

Rol in diferite tulburari

O defectiune a caii mezolimbice, fie din cauza hiperfunctionarii sau hipofunctionarii acesteia , a fost frecvent legata de experimentarea diferitelor tulburari mintale si modificari comportamentale. Mai exact, unele dintre tulburarile de care aceasta cale a fost cel mai legata sunt urmatoarele.

1. Schizofrenie si alte tulburari psihotice

Principala tulburare cu care se asociaza, in schizofrenie s-a observat ca prezenta unei hiperactivari a caii mezolimbice din cauza excesului de dopamina este legata de aparitia halucinatiilor si a altor simptome pozitive, precum nelinistea, impulsivitatea si comportamentul. .haotic si dezorganizat.

Dar nu numai in schizofrenie, ci si o legatura intre aceasta cale si simptomele altor tulburari psihotice, cum ar fi tulburarea deliranta cronica, tulburarea schizofreniforma sau tulburarea psihotica acuta, printre altele. Calea mezolimbica este, de fapt, principalul obiectiv catre care se indreapta majoritatea neurolepticelor si este esential sa lucram cu ea pentru a rezolva problemele psihotice.

2. Dependente de substante si sevraj

Dupa cum am indicat anterior, calea mezolimbica face, de asemenea, parte din circuitul de recompensa a creierului, care este asociat cu trairea senzatiilor de placere. In acest sens, importanta sa iese in evidenta atunci cand se explica procesul de dependenta al dependentilor de droguri, care se datoreaza facilitarii si agonismului dopaminei pe care tind sa il genereze un numar mare de substante.

In abstinenta, nivelul de dopamina produs in mod natural de creier, spre deosebire de ceea ce se intampla in schizofrenie , este insuficient pentru a mentine functionarea normativa, cu care apar simptome precum disconfort si se genereaza pofta sau dorinta de a consuma.

3. Tulburari de alimentatie

Ca parte fundamentala a circuitelor de recompense ale creierului, calea mezolimbica este, de asemenea, implicata in procesul de alimentatie si este legata de senzatiile de placere pe care le simtim atunci cand mancam. Activarea acestei cai este strans legata de prezenta tulburarilor de alimentatie care implica o pierdere a controlului impulsurilor, asa cum se intampla cu binge eating in cazurile de bulimie si binge eating disorder.

Desi obezitatea nu este in sine o tulburare psihica, consumul excesiv de alimente, in ciuda faptului ca este saturat sau ca raspuns la anxietatea si stresul percepute, se datoreaza si in mare parte placerii obtinute datorita activarii acestei cai.

4. Alte tulburari

Disfunctia caii mezolimbice a fost, de asemenea, legata de probleme legate de agresivitate si controlul impulsurilor. In general, este, de asemenea, legat de comportamentul compulsiv, iar aceasta cale poate fi afectata de alte tulburari precum TOC sau parafilii.