Demonizarea alimentelor este o greseala, spun specialistii

Specialistii in domeniul sanatatii au subliniat ca demonizarea alimentelor este o greseala si au demistificat conceptele de baza despre nutritie si alimentatie intr-o intalnire desfasurata la Universitatea Barcelo.

Ca alimentele procesate sunt riscante pentru sanatate; ca trebuie evitate alimentele „ultra-procesate”; ca excesul de zahar, grasimi sau sare predispune la boli cronice; ca indulcitorii trebuie interzisi; ca rapoartele stiintifice au fost manipulate in urmarirea industriei, sunt fraze larg auzite.

Din acest motiv, intr-un moment in care calitatea dietei si siguranta a ceea ce se mananca sunt atat de puse sub semnul intrebarii, un grup de specialisti de frunte au discutat despre ultimele evolutii legate de nutritie.

Obiectivul intalnirii a fost acela de a evidentia faptul ca se poate realiza o alimentatie sanatoasa (completa, armonica, variata si echilibrata) care sa contribuie la sanatate prin prevenirea imbolnavirilor.

S-a propus ca, in acelasi timp, sa fie fezabila sustinerea in timp tinand cont de factorii culturali si sociali care sunt impliciti in actul de a manca; fara a cadea in fundamentalisme care ameninta aportul de nutrienti esentiali.

Demonizarea alimentelor, o problema veche

„Oamenii nu au nevoie de hrana, ci de 60 de nutrienti pe care ii incorporam consumand diverse produse. Nu exista alimente perfecte, nu exista nimeni care sa ne poata oferi acea varietate in mod izolat”, explica dr. Monica Katz, fondator al Echipei Tulburari Alimentare de la Spitalul Dr. Carlos G. Durand si actual director al Medicului Specialist in Nutritie cu Cariera de Orientare in Obezitate de la Universitatea Favaloro.

„Mai exact, un model alimentar sanatos (cum ar fi mediteranean) consta dintr-un amestec multicomponent de nutrienti care interactioneaza intre ei”, adauga el.

„Demonizarea sau stigmatizarea alimentelor este o greseala pe care cultura a facut-o in cicluri repetate. S-a intamplat cu oul ca aliment si cu colesterolul si grasimile, ca nutrienti, care, dupa ce au fost demonizate o mare parte a secolului al XX-lea, sunt acum reabilitate sau chiar „intronate”, adauga el.

„De ce sa repeti in continuare aceste mode? In nutritie, varietatea si echilibrul sunt secretul sanatatii optime. Asistam la un numar tot mai mare de cazuri de ortorexie, o tulburare de alimentatie care face ca persoana sa fie obsedata sa manance doar ceea ce considera sanatos”, subliniaza el.

Exemple de demonizare a alimentelor

Coordonat de dr. Silvio Schraier, director adjunct al cursului de medic specialist in nutritie la Universitatea Barcelo si director al cursului de medic specialist in nutritie la sediul Universitatii din Buenos Aires-Spitalul italian, grupul de experti indica produsele lactate ca exemplu de unul a grupurilor alimentare demonizate.

In acest context, dr. Belen Zanchetta, specialist in endocrinologie si osteologie si coordonator medical al IDIM, explica ca exista doi nutrienti cheie pentru sanatatea oaselor: calciul si vitamina D. „Este extrem de dificil sa satisfaci cerintele de calciu fara a consuma lactate. . . Din acest motiv, mesajele care descurajeaza consumul acestuia sunt foarte periculoase”, avertizeaza Zanchetta.

Dr. Katz adauga ca nu exista dovezi stiintifice privind absorbtia si biodisponibilitatea calciului din surse non-lactate si ca pentru a acoperi nevoile zilnice cu alte alimente ar trebui consumate 36 de linguri de seminte de susan, plus 3 plante de broccoli si 110 migdale pe zi; cantitati imposibil de pus in practica la nivel de populatie, fie din cauza disponibilitatii, a accesului si/sau a caracterului practic.

Modelul profilului nutritiv

Modelul Profilului Nutrientului recomandat de Organizatia Panamericana a Sanatatii (OPS) a fost celalalt focus principal al intalnirii, intrucat sunt cei care considera ca duce la demonizarea alimentelor; pe care doriti sa il instalati fara a avea informatii despre rezultatele implementarii sale in alte tari; si asta lasa toate alimentele care trec prin industrie in banca acuzatului prin incorporarea categoriei de „ultra-procesate”.

„Clasificarile propuse de acest model ca „procesate” si „ultra-procesate” difera conceptual de cele utilizate in domeniul tehnologiei alimentare”, explica dr. Katz.

Este de acord cu ea biochimistul Juan Carlos Pagano, director al Consultantului Legal Bromatologic, specializat in tehnologia alimentara si afaceri de reglementare si fostul presedinte al comitetului consultativ al Comisiei Nationale a Alimentatiei.

„OPS a „inventat” termenul de ultra-procesat pentru a se referi la alimentele care contin mai mult de cinci ingrediente. Aceasta definitie este fara precedent si nu corespunde cu ceea ce este definit in legislatia noastra”, declara Juan Carlos Pagano.

„Nu exista niciun precedent global bazat pe numarul de ingrediente dintr-un aliment pentru a stabili clasificarea acestuia”, adauga el.

„Mancarea nu este nici buna, nici rea; Obiceiurile de consum si stilul de viata pot afecta sau ajuta la prevenirea bolilor. Conceptul ca alimentele ‘procesate’ sau ‘ultra-procesate’ sunt intotdeauna daunatoare sanatatii a fost instalat in populatie si acest lucru nu este corect”, subliniaza el.

„Beneficiile unui aliment de a face parte dintr-o alimentatie sanatoasa si echilibrata nu trec prin gradul de „elaborare” pe care il au, ci prin compozitia, aportul de nutrienti si participarea lor la dieta totala. De exemplu, o masa de casa bazata pe alimente „neprocesate” ar putea oferi cantitati de sodiu, zahar si grasimi care nu sunt recomandate”, adauga el.

Realitatea alimentelor industrializate

In acest sens, dr. Katz clarifica: „Toate alimentele industrializate au fost supuse unui proces fizic, chimic sau biologic pentru a-si mentine sau imbunatati proprietatile bromatologice, senzoriale si nutritionale pentru a satisface cerintele generale sau specifice ale consumatorilor”.

„Procesarea” a permis mai multor oameni sa aiba acces la alimente sigure. De altfel, pot exista alimente care nu au fost supuse niciunui proces de elaborare/conservare si care, cu toate acestea, cauzeaza probleme de sanatate datorita prezentei contaminantilor fizici, chimici si/sau microbiologici”.

In acest sens, el se refera ca: „Este periculos sa semanam indoieli cu privire la hrana, deoarece generarea mai multor informatii care nu se bazeaza pe dovezi declanseaza populatia sa nu stie ce sa consume”.

„Combaterea epidemiei de obezitate ar trebui sa faca parte din politicile statului, care sa depaseasca implementarea unui model de profiluri nutritionale, etichetare sau reglementare a publicitatii; Implica o abordare cuprinzatoare, in care educatia trebuie sa fie axa principala, dar trebuie luate in considerare si variabile precum distributia, accesibilitatea, cultura si politicile de pret”, subliniaza el.